HOLLY RESURECTION ROMANIAN ORTHODOX CHURCH

MISIUNEA ROMĀNĂ ORTODOXĂ INVIEREA DOMNULUI

9091 ALDER AVE , SACRAMENTO CA 95829

Preot: Teodor Alin Gīrlonţa (cell. 714-782-8953)

Preşedintele Consiliului Parohial: Corvin Polhac (cell. 916-628-6653)

www.invierea-domnului.org

 

V E S T I T O R U L

Iunie 2006

Un material de lectură şi meditaţie de suflet care nu trebuie să  lipsească din nici o familie creştină

Pogorārea Sfāntului Duh (Rusaliile)

Bine eşti cuvāntat, Hristoase Dumnezeul nostru, Cela ce prea īnţelepţi pe pescari ai arătat, trimiţāndu-le lor Duhul Sfānt şi printr-īnşii lumea ai vānat. Iubitorule de oameni slavă Ţie.

Cānd s-au pogorāt, limbile amestecānd, despărţitu-a neamurile Cel Prea Īnalt; iar cānd a īmpărţit limbile cele de foc, īntru o unire pe toţi I-a chemat. Cu un glas slăvim pe Prea Sfāntul Duh.

Calendarul lunii

Joi, 1 iunie: Īnălţarea Domnului. Ziua eroilor. Ap.Fapte 1, 1-12; Luca 24,

36-53.

Vineri, 2 iunie: Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.

Duminică, 4 iunie: Sf. Mitrofan. Duminica a 7-a dupăPaşti (Rugăciunea lui

Iisus). Ap.Fapte 20,16-18 şi 28-36; Ioan 17, 1-13.

Sāmbătă, 10 iunie: Sf.Muc. Alexandru şi Antonina (Pomenirea morţilor –

Moşii de vară).

Duminică, 11 iunie: Pogorārea Sfāntului Duh (Rusaliile sau Ziua

Cincizecimii). Duminica a 8-a după Paşti. Ap.Fapte 2, 1-11; Ioan 7,

37-53.

Luni, 12 iunie: Sfānta Treime.

Duminică, 18 iunie: Sf.Muc.Leontie. Lăsata secului pentru Postul Sf. Ap.

Petru şi Pavel. Duminica 1-a dupăRusalii (A Tuturor Sfinţilor)

Ap.Evrei 11, 33-40 şi 12, 1-2; Matei 10, 32-35 şi 19, 27-30.

Luni, 19 iunie: Sf.Ap. Iuda, ruda Domnului, Cuv. Paisie cel Mare (Īnceputul

Postului Sf.Ap.Petru şi Pavel)

Sāmbătă, 24 iunie: Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Sānzienele, Drăgaica).

Duminică, 25 iunie: Cuv. Dionisie şi Dometie. Duminica a 2-a după Rusalii

(a Sfinţilor Romāni) Ap.Romani 2, 10-16; Matei 4, 18-23.

Joi, 29 iunie: Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.

Vineri, 30 iunie: Soborul Sfinţilor Apostoli; Sf. Ierarh Ghelasie de la Rāmeţ.

Date memorabile

5 iunie 1779 – S-a născut īn Avrig, Transilvania, Gheorghe Lazăr, īntemeitorul Şcolii Romāneşti de la “Sfāntul Sava”din Bucureşti. A murit īn 1823.

5 iunie 1871 – S-a născut īn Botoşani, marele istoric romān Nicolae Iorga, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar, membru al Academiei Romāne. A absolvit Universitatea din Iaşi īntr-un singur an cu diploma "magna cum laude" (1889) şi a continuat studiile universitare la Paris, Berlin şi Leipzig, obţinānd doctoratul īn 1893 la numai 23 de ani. A murit asasinat īn 1940.

6 iunie 1948 – Īntronizarea Patriarhului Justinian Marina al Bisericii Ortodoxe Romāne.

14 iunie – Flag Day (USA and Canada)

18 iunieFather’s Day (USA and Canada)

26-27 iunie 1940 – Ultimatumurile Uniunii Sovietice date guvernului romān, pentru luarea Basarabiei şi nordului Bucovinei şi ocuparea cu trupe ruseşti a oraşelor Cetatea Albă, Chişinău şi Cernăuţi.

30 iunie 1939 – Īntronizarea Patriarhului Nicodim Munteanu al Bisericii Ortodoxe Romāne.

Din Predica părintelui Cleopa

la Duminica Cincizecimii

Iubiţi credincioşi,

Astăzi este Duminica Cincizecimii, numită şi Duminica Rusaliilor sau Duminica Mare. Astăzi, la 50 de zile de la Īnviere şi la zece zile de la Īnălţarea Domnului la cer, a fost trimis pe pămīnt īn chip de limbi de foc Duhul Sfīnt Mīngīietorul, a treia persoană a Preasfintei Treimi, "Care din Tatăl purcede", cum mărturisim īn Crez. El a fost trimis de către Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru a desăvīrşi opera de răscumpărare şi mīntuire a neamului omenesc prin jertfa Sa de pe Cruce. Mai īnainte de patima Sa, Mīntuitorul spunea ucenicilor Săi: De mă iubiţi, păziţi poruncile Mele şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mīngīietor vă va da vouă ca să fie cu voi īn veac, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte. Voi īl cunoaşteţi, că rămīne la voi şi va fi īn voi va fi. Nu vă voi lăsa orfani. Voi veni la voi... (Ioan 14, 15-18).

Īn alt loc Mīntuitorul iar făgăduieşte Apostolilor, şi prin ei tuturor celor ce vor crede īn El, pe Duhul Sfīnt, zicīnd: Iar cīnd va veni Mīngīietorul, pe Care Eu Īl voi trimite vouă de Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine (Ioan 15, 26). Iar scopul trimiterii Sfīntului Duh pe pămīnt ni-l descoperă Domnul nostru Iisus Hristos, zicīnd: Iar cīnd va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul; căci nu va vorbi de la Sine, ci cīte va auzi va vorbi şi cele viitoare vă va vesti. Acela Mă va slăvi pentru că din al Meu ia şi vă vesteşte vouă (Ioan 16, 13-14).

Deci ce trebuie să ştim noi despre Sfīntul Duh? Că este a treia persoană a Preasfintei Treimi, că purcede de la Tatăl şi că a fost trimis īn lume prin Fiul, după īnălţarea Sa la cer. Dar de ce a venit pe pămīnt la zece zile după Īnălţarea Domnului? Pentru că Fiul lui Dumnezeu, cīnd S-a īnălţat la cer, a zăbovit cīte o zi la fiecare din cele nouă cete īngereşti pentru a le īnnoi şi bucura prin Īnvierea Sa. A zecea zi, spun unii Sfinţi Părinţi, după ce Fiul S-a aşezat de-a dreapta Tatălui pe tronul slavei Sale, a trimis pe Duhul Sfīnt īn lume.

De ce se numeşte Sfīntul Duh "Mīngīietorul" şi "Duhul Adevărului"? Pentru că Duhul Sfīnt mīngīie pe creştini cīt sīnt pe pămīnt. El mīngīie mamele care nasc şi cresc copii, mīngīie pe copiii orfani, pe săraci, pe infirmi, pe văduve şi pe cei bolnavi şi pe bătrīni. Duhul Sfīnt mīngīie şi īntăreşte īn credinţă şi īn răbdare pe mucenicii care rabdă grele chinuri şi īşi dau viaţa pentru Hristos. Duhul Sfīnt mīngīie pe credincioşi, pe călugări şi pe slujitorii Bisericii īn timpul rugăciunii şi al grelelor ispite care vin asupra lor de la diavol, de la oamenii răi şi din firea lor īnclinată spre păcat. Duhul Sfīnt mīngīie inimile celor smeriţi şi rīvnitori pentru Hristos şi mustră prin conştiinţă pe cei păcătoşi care nu se pocăiesc.

Duhul Sfīnt se numeşte "Duhul Adevărului" pentru că prin El se mărturiseşte şi se apără dreapta credinţă pe pămīnt, se īntăresc dogmele ortodoxe, se vesteşte Sfīnta Evanghelie īn lume, se inspiră sfinţii, proorocii, ierarhii, preoţii şi cuvioşii care păstoresc Biserica lui Hristos, care vestesc cele viitoare şi povăţuiesc sufletele pe calea mīntuirii. Pe toate le sfinţeşte, le īndreptează şi le călăuzeşte "la tot adevărul" Duhul Sfīnt, care rămīne cu noi "īn veac", adică şi pe pămīnt şi īn cer, după mutarea noastră la cele veşnice. Duhul Sfīnt "va mărturisi" despre Hristos că este Fiul lui Dumnezeu Mīntuitorul şi Judecătorul lumii şi "va vesti", adică va descoperi celor aleşi tainele Sale cele viitoare. Tot Duhul Sfīnt va mustra şi va vădi necredinţa celor lepădaţi de Dumnezeu, eresul şi reaua credinţă a sectelor rupte din sīnul Bisericii, ca şi răutatea păcătoşilor robiţi de păcate şi nepocăiţi.

Dar de ce a venit Sfīntul Duh Duminica şi īn chip de limbi de foc s-a aşezat pe capetele Sfinţilor Apostoli aflaţi īn foişorul Cinei din Ierusalim? Domnul a īnviat Duminica, īn ziua cea dintīi a săptămīnii, şi tot Duminica pe la orele nouă dimineaţa S-a coborīt Duhul Sfīnt peste Apostoli, ca să sfinţească această zi, ca zi de odihnă veşnică a creştinilor īn locul sabatului Legii Vechi şi să ne īndemne Duminica dimineaţa, mai ales la biserică, pentru a asculta Sfīnta Liturghie şi cuvīntul de īnvăţătură din Evanghelie.

Limbile de foc ce s-au aşezat peste Apostoli ca un vuiet şi suflare de vīnt ce vine repede (Fapte 2, 1-4) simbolizau focul Duhului Sfīnt ce avea să ardă toată necredinţa, tot eresul şi păcatul īn lume.

Prin limbile de foc ale Duhului Sfīnt s-au sfinţit cei doisprezece Apostoli, s-a īntemeiat īn lume Biserica şi urma să se hirotonească diaconi, preoţi şi episcopi. Prin acest foc dumnezeiesc urmau să se săvīrşească cele şapte Taine ale Bisericii şi să se reverse peste creştini harul mīntuitor al Duhului Sfīnt.

Iubiţi credincioşi,

Iată cīt de mare este praznicul de astăzi! S-a īnălţat Hristos la cer de-a dreapta Tatălui, dar a venit la noi Duhul Sfīnt Mīngīietorul, ca să ne sfinţească, să ne călăuzească, şi să lucreze mīntuirea sufletelor noastre. Noi toţi care ne īnchinăm cu dreaptă credinţă Preasfintei Treimi, ne īmpărtăşim cu harul Duhului Sfīnt prin cele şapte Sfinte Taine īntemeiate de Hristos. Prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu după dar şi fii ai Bisericii Ortodoxe. Prin taina Ungerii cu Sfīntul Mir primim pecetea harului Duhului Sfīnt.

Prin spovedanie ne spălăm şi ne dezlegăm de păcatele făcute după botez, tot cu puterea harului dumnezeiesc, care īmpreună cu Botezul şi Mirungerea revarsă peste noi cel mai mult harul mīntuitor al Duhului Sfīnt. La fel şi ultimele trei Taine şi mai ales Preoţia, ne īmpărtăşesc īn viaţă harul mīntuirii, prin care ne curăţim, ne iluminăm şi ne sfinţim īn Hristos.

Datoria noastră principală este să nu īntristăm pe Duhul Sfīnt care este īn noi de la botez, prin păcate.

Nici să alungăm pe Sfīntul Duh de la noi prin necredinţă, mīndrie, desfrīnare, ucidere şi mai ales prin căderea īn cursele sectelor. Am greşit? Să ne pocăim de īndată ca să nu ne părăsească Duhul Sfīnt. Spovedania şi Sfīnta Īmpărtăşanie ne ajută īn viaţă cel mai mult la mīntuire. Să nu le amīnăm la bătrīneţe, ca să nu murim aşa, că nu ne putem mīntui fără dezlegarea păcatelor şi fără Trupul şi Sīngele lui Hristos.

Să fugim de păcate, că păcatul īndepărtează Duhul Sfīnt de la noi. Să ne ferim de adunări şi īnvăţături sectare, că acelea nu au Biserică nici harul Duhului Sfīnt. Vrem să ştim tainele credinţei? Să citim cărţi sfinte şi să cerem sfatul preoţilor. Vrem să vorbim limba īngerilor, care este cea mai frumoasă? Să ne rugăm din inimă cu smerenie şi lacrimi şi să lăudăm pe Dumnezeu acasă şi īn Biserică.

Prin rugăciune vorbim cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, cu Apostolii, cu sfinţii din cer şi cu oamenii de pe pămīnt. Rugăciunea este cea mai preţioasă vorbire duhovnicească īn limba Duhului Sfīnt. Vrem să biruim răutatea lumii şi a diavolului? Să iubim curat pe toţi oamenii, să iertăm şi să ajutăm după putere pe toţi. Vrem să lăudăm pe Duhul Sfīnt? Să rostim zilnic rugăciunea "Īmpărate ceresc Mīngīietorule". Vrem să lăudăm cu toţii īngerii şi cu toţi sfinţii pe Preasfīnta Treime? Să cīntăm adesea "Sfinte Dumnezeule", lăudīnd pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfīnt. Amin.

Soborul Sfinţilor, slăviţilor şi īntru tot lăudaţilor Apostoli
(30 iunie)

Sfīntul Apostol Petru, cel fierbinte rīvnitor după Domnul şi slăvitul mărturisitor al numelui Său cel Sfīnt, care a zis: Tu eşti Hristos, Fiul Dumnezeului cel viu, a fost frate cu Andrei cel īntīi chemat, din Betsaida Galileei, fiul lui Iona, din seminţia lui Simeon. El, fiind chemat de Domnul nostru Iisus Hristos de la mrejele pescăreşti la apostolie şi de la vīnarea peştilor la vīnarea oamenilor, a cīştigat Biserica īn loc de corabie, iar īn loc de vīslă, cheile Īmpărăţiei cerului. Sfīntul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia mai īntīi īn Iudeea; apoi īn Antiohia, īn Pont, īn Galatia, īn Capadochia, īn Asia, īn Bitinia şi īn Iliric. S-a pogorīt pīnă la Roma şi a binevestit Cuvīntul lui Dumnezeu īn toată Italia. Pe Simon vrăjitorul l-a biruit īn mijlocul cetăţii Romei, cu puterea lui Hristos, surpīndu-l jos din īnălţimea văzduhului. Iar mai pe urmă, Petru a fost spīnzurat pe cruce cu capul īn jos de īmpăratul Nero.

2. Sfīntul Apostol Andrei, cel īntīi chemat, a fost ucenic al Sfīntului Ioan Botezătorul. El a mers īn urma Mielului lui Dumnezeu, Care ridică păcatele lumii, fiind frate al Sfīntului Apostol Petru, pe care l-a şi adus la Hristos. Andrei, după primirea Sfīntului Duh, a propovăduit pe Hristos īn Bitinia şi īn toate părţile de pe līngă Marea Neagră, īn Herson şi īn Rusia. Ajungīnd aici, cu rīnduiala lui Dumnezeu, a īnfipt Crucea pe dealurile Kievului, vestind īnainte īncredinţarea neamului aceluia din scaunul său cel apostolesc din Vizantia. Apoi, propovăduind īn Sciţia cea Mare, Sciţia Mică (Dobrogea), īn Sinopi şi īn Miotia, s-a īntors īn Tracia şi s-a pogorīt īn Elada şi īn Pelopones, unde a fost răstignit de antipatul Egheat īn cetatea Patras din Ahaia (Grecia).

3. Sfīntul Apostol Iacov, fiul lui Zevedeu, cel numit de Domnul "fiul tunetului", era fratele Sfīntului Ioan Cuvīntătorul de Dumnezeu, care a văzut slava Schimbării la Faţă a Domnului īn Muntele Tabor. După Īnălţarea Domnului, a tunat ca un tunet pīnă la marginile pămīntului; pentru că a propovăduit Cuvīntul lui Dumnezeu, mai īntīi la toată Iudeea şi, după aceea, īn Spania. Apoi, īntorcīndu-se iarăşi la Ierusalim, cu glas de tunet mustra pe necredincioşii evrei, arătīndu-le din dumnezeiasca Scriptură că Iisus Hristos este adevăratul Mesia. Acest lucru nesuferindu-l evreii, au īntărītat contra lui pe īmpăratul Irod, care se numea Agripa. Sfīntul Apostol Iacov a băut paharul pătimirii pentru Hristos, pe care a făgăduit să-l bea, fiind ucis de Irod cu sabia.

4. Sfīntul Apostol şi Evanghelist Ioan, Cuvīntătorul de Dumnezeu, a fost apostolul cel iubit Domnului, care s-a rezemat pe pieptul Lui şi a stat līngă Sfīnta Cruce cu Preasfīnta Născă-toare de Dumnezeu. El s-a īnvrednicit a se numi fiu al ei, iar īn vremea cinstitei adormiri a Maicii Domnului, Sfīntul Apostol Ioan a dus stīlparea cea din Rai, dată de īngerul Gavriil, īnaintea patului ei. El a propovăduit Evanghelia lui Hristos īn Efes şi īn toată Asia. Deci, fiind īn insula ce se numeşte Patmos, s-a īnvrednicit de negrăite descoperiri care sīnt scrise īn Sfīnta Scriptură. Īntorcīndu-se īn Efes şi aducīnd la Hristos multe popoare din părţile Asiei, s-a odihnit īn pace, fiind īngropat de viu.

5. Sfīntul Apostol Filip era din aceeaşi cetate cu Petru şi cu Andrei. El era ştiutor iscusit al cărţilor prooroceşti şi al Legii celei vechi. Tot el a adus la Hristos pe Natanail, zicīnd: Am aflat pe Hristos, despre care au scris īn Lege, Moise şi proorocii. Vino şi vezi. Sfīntul Apostol Filip a propovăduit pe Hristos īn părţile Asiei, īmpreună cu Sfīntul Apostol Vartolomeu şi cu Maria, sora sa. El a fost ucis de păgīni īn Erapole, din Frigia, fiind răstignit cu capul īn jos.

6. Sfīntul Apostol Vartolomeu, era de neam din Galaad. El mai īntīi a propovăduit Evanghelia īn Siria şi īn Asia de sus, uneori īmpreună cu Sfīntul Filip, iar alteori, singur, ajutīndu-le lor cīteodată şi Sfīntul Ioan Cuvīntătorul de Dumnezeu. După sfīrşitul lui Filip, s-a dus īn India, care se numeşte binenorocită, petrecīnd acolo multă vreme īn bunăvestire, īntorcīnd pe mulţi la Hristos şi tălmăcind Evanghelia scrisă de Sfīntul Evanghelist Matei, īn limba indiană. De acolo s-a dus īn Armenia cea Mare şi īn Alvan, cetatea Armeniei. Acolo a fost răstignit pe cruce cu capul īn jos, iar pielea trupului său a fost jupuită şi, tăindu-i-se capul, s-a īncununat. Trupul lui, punīndu-se īn raclă de plumb şi aruncīndu-se īn mare, a plutit uşor pe apă ca o luntre, pīnă a sosit la insula ce se numeşte Lipar.

7. Sfīntul Apostol Toma, care s-a numit şi "geamăn", era din Paneida, cetatea Galileei. El a fost acela, care a pipăit rănile Domnului după īnvierea Lui. A propovăduit pe Hristos partenilor, midenilor, perşilor, ircanilor, bactrilor şi brahmanilor, pīnă la cele de pe urmă părţi ale Indiei. Iar īn părţile Calamidului, īmpungīndu-se cu suliţele, a murit pentru Hristos.

8. Sfīntul Apostol Matei, fratele lui Iacov al lui Alfeu, a fost chemat la apostolie de la vamă. A fost īntīiul scriitor al vieţii lui Hristos, scriind Sfīnta Evanghelie īn limba evreiască. El a propovăduit pe Hristos īn toată Etiopia şi īn părţile mīncătorilor de oameni, de unde, īn cetatea ce se numea Mirmeni, a trecut muceniceşte din viaţa aceasta.

9. Sfīntul Iacov al lui Alfeu, Apostolul lui Hristos şi fratele Evanghelistului Matei, a propovăduit cuvīntul lui Dumnezeu īn diferite ţări şi la diferite popoare īnchinătoare de idoli. Deci, aducīnd la Hristos multe popoare, s-a făcut asemenea dascălului său, căci şi-a săvīrşit pătimirea fiind răstignit pe cruce.

10. Sfīntul Apostol Iuda, fiul Sfīntului Iosif din Nazaret, este numit de Luca fratele lui Iacov, īntīiul episcop al Ierusalimului, şi fratele Domnului. Iar de Matei şi de Marcu a fost numit Levi şi Tadeu. El a propovăduit pe Hristos īn Iudeea, īn Galileea, īn Samaria, īn Idumeea, īn Arabia, īn Siria şi īn Mesopotamia. Iar īn părţile Araratului el a fost spīnzurat pe o cruce de lemn, de către īnchinătorii de idoli şi, fiind lovit cu săgeţi, şi-a dat sufletul său pentru Domnul.

11. Sfīntul Apostol Simon, cel din Cana Galileei, la a cărui nuntă Iisus Hristos a prefăcut apa īn vin, s-a numit Zilot, pentru rīvna sa pentru Hristos Dumnezeul şi a binevestit cuvīntul lui Dumnezeu īn Mauritania şi īn Africa. Īn Britania a fost răstignit de necredincioşi şi astfel şi-a dat duhul său īn mīinile lui Dumnezeu.

12. Sfīntul Matia, care s-a numărat īn rīndul Sfinţilor Apostoli, īn locul lui Iuda vīnzătorul, a propovăduit pe Hristos īn Etiopia cea de afară, şi acolo suferind multe patimi, s-a sfīrşit muceniceşte.

13. Sfīntul şi Marele Apostol Pavel, care, mai tīrziu decīt toţi, a fost chemat de Domnul la apostolie, arătīndu-se vas ales al numelui lui Hristos, L-a propovăduit pe El īnaintea neamurilor şi īmpăraţilor, īncepīnd de la Ierusalim pīnă la Roma, fiind īnvăţător la multe popoare. El a fost ucis cu sabia de către īmpăratul Nero. Acest sfīnt Apostol, īmpreună cu Sfīntul Apostol Petru, se cinstesc de Biserică ca cei care s-au ostenit mai mult decīt alţii, pentru bunavestire a lui Hristos.


 


Viaţa Sfīntului Ierarh Ghelasie de la Rīmeţ
(30 iunie)

Sfīntul Ierarh Ghelasie s-a nevoit īn veacul al XIV-lea, mai īntīi ca sihastru pe valea pīrīului Rīmeţ din Munţii Apuseni şi, apoi, ca egumen al Mănăstirii Rīmeţ din judeţul Alba, avīnd o viaţă duhovnicească īmbunătăţită şi īnvrednicindu-se īncă din tinereţe cu darul facerii de minuni. Īn tradiţia locului se spune că avea doisprezece ucenici cu care īmpreună se ruga şi postea, săvīrşind sfintele slujbe cu mare osīrdie şi frică de Dumnezeu. Īn toată săptămīna, Cuviosul Ghelasie nu primea mīncare, īndestulīndu-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea făcea priveghere şi săvīrşea Sfīnta Liturghie. Numai sīmbăta şi Duminica mīnca īmpreună cu călugării la trapeza mănăstiri.

Acest cuvios sihastru era, de asemenea, un mare părinte duhovnicesc al sihaştrilor din Munţii Rīmeţ, precum şi al sătenilor din Ţara Moţilor. Īn posturi cerceta pe toţi sihaştrii ce se nevoiau īn peşteri de piatră şi el īnsuşi se ostenea la rugăciune īmpreună cu dīnşii. Apoi cobora īn mănăstire, unde īl aşteptau credincioşii şi mocanii de prin munţi. La fericitul Ghelasie veneau şi mulţi bolnavi, mai ales cei stăpīniţi de duhuri rele, şi cu rugăciunile lui se vindecau, căci avea mare dar de la Dumnezeu.

Odată, fiind cu ucenicii la adunat fīn īn poiana mănăstirii, numită Hopaţi şi fiind mare arşiţă, īncīt toţi sufereau de sete, Cuviosul Ghelasie a căzut la rugăciune şi īndată a aflat un izvor cu apă. Acest izvor de apă rece se vede pīnă īn zilele noastre şi se cheamă Izvorul Cuviosului Ghelasie. Mulţi săteni iau apă din el pentru sănătate şi binecuvīntare.

Urcīnd Sfīntul Ierarh Ghelasie īn poiană cu asinul său la adunat fīn, şi-a cunoscut dinainte sfīrşitul. Īn tradiţia mānăstirii se spune că, īn ceasul cīnd se īntorcea asinul de la munte cu trupul muribund al Sfīntului Ghelasie, au īnceput clopotele de prin sate să sune singure. Rugīndu-se mult, şi-a chemat ucenicii, poruncindu-le să trăiască īn desăvīrşită dragoste, să iubească Biserica şi să fugă de beţie, desfrīu şi de tot păcatul. Apoi, sărutīndu-i pe toţi, şi-a dat sufletul īn mīinile lui Hristos. A fost īngropat līngă zidul bisericii şi mulţi bolnavi se vindecau la mormīntul lui.

Īn anii din urmă, sfintele sale oseminte continuă să facă minuni. Astfel, o femeie, pe numele ei Maria, din Negreşti-Oaş, după ce i s-a arătat īn vis un porumbel care a īndemnat-o să meargă la Mănăstirea Rīmeţ, să se roage şi să se atingă de moaştele Sfīntului Ghelasie, a făcut precum i se poruncise īn vis şi s-a vindecat de epilepsie. Unei alte femei, din Albina - Timiş, i-a fost vindecată mīna bolnavă prin neīncetate rugăciuni şi lacrimi la moaştele Sfīntului Ghelasie, iar un credincios căzut īn rătăcire de la dreapta credinţă, din Cocora - Alba, şi care era paralizat, adus fiind īntr-un car cu boi, a aflat vindecare prin neīncetatele sale rugăciuni şi ale părinţilor la Moaştele Sfīntului Ghelasie, īntorcīndu-se vindecat la casa sa trupeşte şi sufleteşte, asemenea paraliticului din Evanghelie.

Īn anul 1978, s-a descoperit īn biserica mănăstirii o inscripţie de mare īnsemnătate pentru Biserica şi neamul romānesc, mai ales din părţile Transilvaniei, şi care consemnează numele "Arhiepiscopului Ghelasie", al zugravului "Mihul de la Crişul Alb", precum şi anul 1337. Acest Arhiepiscop al Transilvaniei, primul atestat cu numele, este īmbunătăţitul Ghelasie pe care poporul, īn evlavia sa, īl cinsteşte ca sfīnt.

Patriarhia Romānă: Comunicat īmpotriva Paradei Homosexualilor



Patriarhia Romānă a luat act cu īngrijorare de organizarea la Bucureşti a paradei minorităţilor sexuale, care reprezintă un atentat la moralitatea vieţii publice, la instituţia sacră a familiei şi un pericol pentru formarea generaţiilor tinere, prin expunerea lor la
corupere morală. Poporul romān a moştenit şi a transmis de la o generaţie la alta, respectul faţă de familie şi valorile ei, avānd convingerea că este instituită  şi binecuvāntată de Dumnezeu. Romānii au ştiut īntotdeauna să deosebească păcatul de virtute, firescul de nefiresc şi cu discernămānt au lucrat pentru īnlăturarea răului şi promovarea binelui. Familia este bunul cel mai de preţ al comunităţii, veriga prin care generaţiile īşi comunică valorile, experienţele, īnţelepciunea şi speranţele. Toate aceste valori au rămas peste veacuri trăsătura fundamentală a societăţii romāneşti.

Fundamentate pe Evanghelia Māntuitorului Iisus Hristos, Bisericile creştine au  condamnat dintotdeauna păcatul, care distruge viaţa omului, fără īnsă să-l dispreţuiască pe cel căzut īn păcat, căci "Dumnezeu nu voieşte moartea păcătosului, ci să se īntoarcă şi să fie viu" (Iezechiel 18, 32). De aceea, Biserica manifestă faţă de acesta compasiune, răbdare şi grijă duhovnicească, oferindu-i sprijin pentru restaurarea demnităţii sale. Prin condamnarea a ceea ce este īmpotriva firii, Biserica apără persoana umană īn demnitatea ei şi se roagă neīncetat pentru īndreptarea celor care au nevoie de ajutor. Sfāntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romāne consideră că apărarea demnităţii omului, stabilitatea şi unitatea familiei, precum şi renaşterea spirituală a societăţii reprezintă o responsabilitate pentru fiecare dintre noi, nu numai pentru acest moment, ci şi pentru generaţiile viitoare.

Descoperire arheologică importantă īn Israel

Īn noembrie 2005, īn cursul unor săpături efectuate pentru construirea unei noi clădiri a īnchisorii Meghido din Israel (aproape de Nazareth, la nord de west Bank şi Ierusalim), s-a descoperit o mică structură arhitecturală de 6 pe 9 metri, cu mozaic la bază, cu inscripţii pe ornamente īn limba greacă vorbind despre Domnul Iisus Hristos şi cu un medalion cu simbolurile a doi peşti. Clădirea a fost identificată ca aşezămānt creştin, după toate probabilităţile cel mai vechi din Orientul Mijlociu şi poate din lume. Nu poate fi numită biserică (pe altar nu apare semnul crucii căci era īncă perioada de prigonire a creştinismului, care a precedat crucifixul ca emblemă ecleziastică). Totuşi clădirea constituia un loc de īnchinare şi a fost construită pe la mijlocul secolului III e.n., pe cānd acolo era oraşul Maximiopolis (īntre constructori este şi centurionul roman Gaianos). Pānă acum cea mai devreme construită biserică īn Israel şi identificată arheologic, era cea din Ramle (376). Să fie acest lăcaş mai vechi decāt legendara Biserică a Sfāntului Mormānt, īnălţată de Elena, mama īmpăratului Constantin, pe locul unde ea a găsit crucea Māntuitorului (care se crede că a fost construită īn 330 dar nedovedită arheologic)? Există deja planuri de a transforma acest loc īntr-o zonă de pelerinaj.

O nouă ipoteză ştiinţifică privind moartea Domnului Iisus

Un cercetător din Israel, prof. Benjanim Brenner, crede că Domnul Iisus n-a murit datorită pierderii de sānge pe cruce ci datorită unui cheag de sānge. Articolul său, publicat īn “The Journal of Thrombosis and Haemostasis”, susţine ideia că moartea s-a produs prin cheagul de sānge depus īn plămāni, ceea ce se cheamă embolism pulmonar. Cauza acestui embolism sunt imobilizarea, trauma multiplă şi deshidratarea pe care le provoacă crucificarea, şi care duc la īncetinirea circulaţiei sāngelui īn picioare şi formarea de cheaguri de sānge, ce sunt purtate apoi in restul corpului. Condiţiile au favorizat şi mai mult aceste lucruri dat fiind că Domnul Iisus a fost biciuit īnainte de crucificare, cānd a sāngerat foarte mult. De asemenea se crede că la galileeni, cum era şi Domnul Iisus, sāngele avea tendinţa să se coaguleze mai repede decāt normal, condiţie care se cheamă trombofilie. Această ipoteză a devenit posibilă datorită progresului pe care l-a făcut īn ultimele decenii cercetarea medicală īn privinţa accidentelor vasculare. Totuşi ideia trebuie privită cu rezerve ca orice ipoteză ştiinţifică pānă la completa ei validare.

Īnălţarea Domnului la ceruri (A Patruzecea Zi de la Īnviere)